Moara cu noroc
de Ioan Slavici
Introducere:
Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir narativ, urmarind un conflict unic, concentrat. Personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta o intra riguros construita, cu fapte verosimile, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune, avand o tendinta spre obiectivare a perspectivei narative.
Ioan Slavici, este un prozator ardelean, un autor moralist, un fin psiholog si un creator de tipologii. Dupa cum el insusi marturiseste, ca adept al lui Confucius, aplica in opera sa principalele virtuti morale exprimate de acesta (sinceritatea, demnitatea, cinstea, buna-credinta etc). Ioan Slavici creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc cu un puternic caracter moralizator, orice abatere de la principiile etice fiind grav sanctionata de autor.
Cea mai reprezentativa si valoroasa opera a sa ramane ,,Moara cu noroc'', aceasta evidentiind atat calitatile de nuvelist ale lui Slavici, cat si viziunea sa despre lume.
Cuprinsul:
-
Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului narativ/poetic/dramatic studiat intr-un curent cultural/literar intr-o perioada sau intr-o orientare tematica
,,Moara cu noroc'' de Ioan Slavici este o nuvela, o specie epica in proza, cu un singur fir narativ, urmarind un conflict interior (psihologic) si unul exterior (social) care-i confera operei caracter psihologic. Personajele putine, conturate succint dar viguros, contribuie la profilarea protagonistului. Nuvela prezinta o intriga riguros construita cu fapte verosimile, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune, cu evidenta tendinta spre obiectivarea perspectivei nrative si detasarea naratorului fata de actiune, prin naratiunea la persoana a III-a.
Naratiunea se axeaza pe un singur fir narativ,concentrat in jurul involutiei protagonistului, Ghita, personaj tipologic, evidentiind efectele nocive ale delimitarii de lumea traditionala pentru a asuma in mod artificial principiile celei moderne.
Pe de o parte, perspectiva naratoriala cu privire la transformarile lui Ghita este obiectiva, lipsita de idilizare, proza dobandind un caracter realist.
Pe de alta parte, decaderea sociala, morala si psihologica a personajului impune o fina analiza a conflictului interior, asa justificandu-se componenta psihologica a nuvelei.
-
Prezentarea a doua secvente narative/dramatice/idei poetice relevante pentru tema si viziunea despre lume din textul studiat
Relatiile temporale definesc un timp real, actiunea desfasurandu-se pe parcursul unui an, incepand in preajma zilei de Sf. Gheorghe (23 aprilie) si terminandu-se de Paste. Perspectiva spatiala este reprezentata, pe de o parte, de un spatiu exterior, real, hanul, aflat la o rascruce de drumuri pe unde treceau turme de porci spre si dinspre Ineu, iar pe de alta parte de un spatiu interior, psihologic, care reflecta conflictul interior al protagonistului, care-i determina destinul tragic.
-
Ilustrarea a patru elemente de compozitie si de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume
Semnficatia titlului: Despre moara parasita si scoasa din uz, naratorul avizeaza cititorul ca : ,,moara a incetat a mai macina si s-a prefacut in carciuma si loc de adamost pentru tot drumetul obosit si mai ales pentru acela pe care noapte-l apuca pe drum''. In simbolistica mitologica se interpreteaza faptul ca acel loc devine prielnic pentru atragerea duhurilor necurate. Titlul ar putea semnifica, asadar, ideea ca locul este blestemat si bantuit de duhuri rele, moara fiind cu ,,noroc'' numai in sensul malefic al castigului de multi bani pe cai necinstite.
Tema argumenteaza structura realista si psihologica a nuvelei, prin consecintele nefaste ale lacomiei pentru bani atunci cand aceasta pune stapanire pe om, controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. Conflictul psihologic este de natura etica si determina soarta personajelor in functie de abaterile fiecaruia de la morala fundamentala a sufletului omenesc, intre care lipsa de cumpatare si pastrarea masurii in toate sunt esentiale. Conflictul social (exterior) ilustreaza realitatile comunitatii ardelenesti, reprezentate de neputinta lui Ghita de a-si schimba statutul social din cauza paienjenisului afacerilor necurate, in care influenta decisiva o are forta banului.
Incipitul nuvelei il constituie sfatul providential rostit de batrana soacra a lui Ghita, atunci cand afla despre intentia ginerelui de a lua in arenda hanul ,,Moara cu noroc'' : ,,- Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit''. Acesta poate fi considerat si un prolog al nuvelei. Simetria incipitului cu finalul este construita prin formula copertei, cuvintele batranei avand semnificatii moralizatoare si psihologice.
Finalul nuvelei este reprezentat, ca si incipitul, de cuvintele batranei, care se intorsese si statea cu baietii pe o piatra, plangand cu lacrimi amare soarta nemiloasa: ,, -Se vede c-au lasat ferestrele deschise [...] Simteam eu ca nu are sa iasa cu bine; dar asa le-a fost data''.
-
Sustinerea unei opinii despre modul in care tema si viziunea despre lume se reflecta in textul narativ/poetic/dramatic studiat
Protagonistii nuvelei realist-psihologice sunt reprezentativi pentru oamenii mortificati interior din cauza obsesiei pentru bani, iar astfel de indivizi pot fi intalniti oricand si oriunde. Amandoi sunt creati de Slavici pentru a reflecta schimbarile sociale generate de confruntarea parca vesnica dintre traditie si modernitate.
Incheiere:
In concluzie, conform argumentelor mentionate anterior, reiese ca opera literara ,,Moara cu noroc'' de Ioan Slavici este o nuvela realista de analiza psihologica prin tema, prin reprezentarea veridica a realitatii efectelor nocive ale dorintei rapide si ilegale de inavutire, dar si prin complexitatea personajelor, inscriindu-se, prin valoarea sa, in seria capodoperelor literaturii romane.